Descrierea geografică a raionului

Localităţile raionului Ocniţa

Nr. d/r	Localitatea	Anul atestării documentare	Populaţia	NR de gospodării	Suprafaţa (km.p)	Teren agricol ha
1.	Or.Ocniţa	1897	9304	3340	6	202,64
2.	Or.Otaci	1585	8445	2731	4,4	-
3.	Or.Frunză	1973	1485	690	1	-
4.	s.Bîrlădeni	1522	735	363	16,1	4630
5.	s. Paladea	1771	549	275	10,45
6.	s. Rujniţa	1448	1307	622	23,4
7.	s. Bîrnova	1437	2342	961	27,4	2789,9
8.	s.Calaraşovca	1650	1725	689	20,1	2528
9.	s.Berezovca	1928	567	236	3,7
10.	s.Clocuşna	1447	2502	1220	30,3	3152,3
11.	s.Corestăuţi	1586	1137	651	26,5	26,42
12.	s. Stănileşti	1933	7	3	0,6	-
13.	s. Dîngeni	1529	1722	840	27,1	3485,7
14.	s.Grinăuţi	1894	30	19	0,8	11
15.	s. Gîrbova	1448	1398	663	39,5	2789,9
16.	s. Grinăuţi-Moldova	1575	888	390	18,9	523
17.	Grinăuţi-Raia	1575	690	370	14,9	875,2
18.	s. Rediul-Mare	1955	802	390	4,2	138,24
19.	s.Hădărăuţi	1422-1431	2055		30,4
20.	s.Lencăuţi	1628	898	450	16,1	1880,2
21.	s.Verejeni	1624	972	502	13,1	1780,20
22.	s.Lipnic	1437	2651	1380	33,3	3548
23.	ss. Paustova	1437	951	427	5,4	-
24.	s.Mereşeuca	1437	1157	496	16,1	1224,6
25.	s. Mihălăşeni	1431	1362	646	27,8	2820
26.	s.Grinăuţi (colegiu)	1872	177	44	0,4	134
27.	s.Naslavcea	1437	1130	768	19,0	1882,0
28.	s.Ocniţa	1431	3116	1220	32,8	2153
29.	s.Maiovca	1965	166	71	3,9
30.	s.Unguri	1629	1476	601	13,5	2009
31.	s.Sauca	1634	1862	850	26,8	3314
32.	s. Vălcineţ	1597	1909	760	24,2	42
33.	s. Codreni	1765	967	453	14	1300,7

Raionul Ocniţa este situat în nordul Republicii Moldova şi se învecinează cu raionul Briceni la vest, cu raioanele Edineţ şi Donduşeni, la sud şi sud-est. La Nord se învecinează cu Ucraina şi este cuprins între meridianele 27º 10' şi 27º 50' longitudine vestică şi 48º 25' latitudine nordică. Pe teritoriul raionului se află cel mai de nord punct al Republicii Moldova – satul Naslavcea.

Bătrînul Nistru îşi începe cursul prin Republica Moldova în s. Naslavcea

Raionul ocupă o suprafaţă de 597,47 km 2 .

În general, relieful este caracterizat prin cîmpii şi coline domoale. De-a lungul multor rîuleţe, văile capătă forme de relief accidentat. Aici ies la lumina zilei roci de calcar, care formează zone stîncoase.

În raion es extrag preţioase materiale de construcţie: calcar, nisip de cuarţ, şisturi argiloase.

Afară de serpantina azurie a Nistrului, se mai păstrează aici răcoarea izvoarelor carpantine, întîlnim şi panglici înguste ale rîuleţelor Ciugur, Cubolta şi Racovăţ. În satul Naslavcea, deasupra cursului superior al apei, atîrnă greu bolovani enormi de gresie.

În preajma or.Otaci natura a creat terase pitoreşti. Aici şoseaua pare o panglică îngustă, aruncată pe fundul unui canion adînc.

Pădurile ocupă în raion 7138,41ha. Relicve ale trecutului se consideră pădurile din apropierea satelor Grinăuţi, Ocniţa, Lipnic, Mihălăşeni, Sauca.

Potrivit legendei, în pădurea Lipnic mai freamătă încă coroanele viguroase ale celor şase stejari de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Aici oştirile voievodului i-au zdrobit pe tătari şi i-au alungat din Ţara Moldovei.

Conform legendei, Ştefan, i-a fi poruncit unuia din aprozi: „Să crească aici o pădure deasă, ca sprîncenele fetelor!”, şi i-ar fi dat prizonieri, care trebuiau să strîngă ghindă şi s-o ţină în gură pînă va încolţi, apoi, fiind înhamaţi la pluguri, au arat cîmpul bătăliei şi au semănat ghinda, ca să crească o dumbravă.

Clima este temperat continentală, iar cele 4 anotimpuri sunt bine pronunţate: iarna este blîndă, primăvara – instabilă şi scurtă, vara – lungă şi călduroasă, iar toamna – lungă şi însorită. Temperatura medie a aerului variază între +7,5 – 10 grade, temperatura pozitivă se înregistrează în 165 – 200 zile pe an. Precipitaţiile între 370 – 560mm/an, aproximativ 10% din acestea cad sub forma de zăpadă, care se poate topi de cîteva ori pe iarnă.